25

  La 25,
 Sunt mai bogată
 deși în portofel am aceiași bani
 pe care îi aveam și luna trecută,
 Sunt mai fericită
 deși grijile nu au dispărut,
 din contră, tot apar, multe și mai multe.
 Sunt mai mulțumită
 deși planurile nu mi le-am realizat pe toate,
 încă.
 Cred că despre asta vorbesc înțelepții,
 Acesta trebuie să fie clișeul mult discutat,
 Împăcarea cu șine mult dorită...

 Eu am văzut adâncuri tenebroase,
 Am locuit în prăpăstii din care nu am sperat
 că voi mai ieși.
 Sufletul mi s-a obișnuit cu întunericul,
  Îl sperie uneori lumina care a căzut pe el.
 "Este o farsă? Dacă da, cât va dura? Nu?"
 Îmi răsuna în cap o replică dintr-un film francez:
 "Resteras tu toujours avec moi?"
 Dar lumina nu răspunde înapoi,
 Nu acesta-i este rostul.
 Lumina încălzește, lumina-i precum liniștea din suflet, care s-a așternut cuminte...
 lumina-i împăcare, bogăție, fericire.