Am visat că am intrat la puşcărie

Am visat că am intrat la puşcarie.

Probabil meritam,

Prea multe mintea-mi produce.

 Chiar ar trebui să fie ilegal

Să laşi fără suflare

Un  gând,

Să îl ascunzi,

Ca pe-un cadavru,

 În  ungherul cel mai întunecat,

 Să-l cauţi seară de seară,

Aşa cum ucigaşii se întorc la locul faptei.

Să-l cauţi, să te asiguri că e ţeapăn.

L-ai gâtuit atâta timp,

ar trebui să fie.

Şi totuşi, îl auzi,

Te strigă tare şi răspicat

Din ungherul acela în care l-ai abandonat.

Nu vreau să aflu

Ce are Freud de zis,

Despre vise, despre ce ascund ele,

Comit fărădelegi cu mintea

Şi mi-e frică de pedepse.

Am visat că am intrat la puşcărie,

Cu oameni muţi

La fel ca mine,

Că mă plimbam pe holuri goale,

Cu pereţi şi pardoseli albe,

Că am văzut nebunia apropiindu-se

De gratiile de la fereastra,

Prin care, copaci vestejiti,

Se legănau, înainte şi-napoi

Şi m-am înfiorat.

Că am auzit vorbele tuturor,

Ţâşnind din tavanul înceţoşat,

Şi n-am putut ţipa de spaimă.

Că în clipa când m-am gândit la evadare,

Am fost mai liberă,

Unui gând nou avea să-i fie luată viaţa.

Am visat că am intrat la puşcărie,

Şi  înainte să concep un plan

Să fug de-acolo,

M-am trezit,

Ironic,

Printre aşternuturi albe.